Skip to content

La judecată, jupaneasă!

Noiembrie 7, 2012

Salut aproape voios

Marturisesc ca de multa vreme vroiam sa citesc „In salvari si cu islic” a d-nei Constanta Vintila-Ghitulescu. Simpla idee ca a aparut in librarii o carte care face referire la acte de judecata bisericesti prin care ni se explica de ce e bine si chiar recomandabil sa-ti bati nevasta, nu putea decat sa ma lase salivand.

Fiind un barbat din sec XXI am cumparat cartea la felul urmator: cu privire dulce si dand din gene malefic, i-am spus zambind Otiliei

– Iubire… vezi si tu cand apare cartea asta pe net, la reducere, ca as vrea sa o citesc si eu!

In salvari si cu islic

Cartea este de fapt un rezultat al studiului actelor de judecata emise de Mitropolia Bucurestiului in sec XVIII-lea privind dreptul familiei.
Pentru cine nu stie (sau nu-i pasa), in acea perioada conflictele casnice nu ti le rezolva statul ci Biserica. Daca treaba era minora, gen „m-o batut sotul si mi-o rupt mana”, apelai cu incredere la preotul local care te instiinta ca o mana rupta nu-i chiar asa o chestie si ca probabil o meriti. Daca pricinile erau mai grave, ajungeai la mitropolit cu jalba-n protap care te rezolva la randul lui de nu te vedeai (daca erai tipa) sau te pupa pe frunte crestineste (daca erai tip).

Ca sa va fac pofta sa cititi cartea, am sa va enumar mai jos cateva lucruri…asa de divertisment, macar ca sa stiti de unde ni se trage. Dar inainte sa fac asta, va mai zic doar ca divortul era un lucru comun in sec XVIII in Valahia. Pe romaneste „Ceea ce Dumnezeu a legat, omul sa nu poata dezlega…asta daca nu e mitropolit”.

– Daca erai femeie, ca sa primesti Carte de Despartire (divort) trebuia sa demonstrezi Bisericii ca sotul tau te bate frecvent pana te aduce in pragul mortii si ca riscul de deces este iminent in cazul in care casatoria mai continua. Daca erai tip si declarai ca nevasta ti-a tras una, divortul se acorda aproape instantaneu.

– Daca erai tip si iti inselai nevasta, plateai o amenda si Mitropolitul te ruga frumos sa nu iti muti amanta in casa de langa. Daca erai tipa si savarseai adulter, o imbulinai maxim: sotul iti confisca zestrea si te trimitea la tac-tu. La alegerea lui si in functie de dispozitia de moment, mai putea sa iti serveasca urmatoarele (fara sa aiba de suferit vreo pedeapsa): sa-ti taie urechile si nasul, sa te puna in pielea goala intr-o caruta stricata, trasa de cai bolnavi si sa te faca de mirarea satului, sa te bata pana il doare mana inainte sa te trimita la tata sau sa te omoare si pe tine si pe iubitel (desi asta nu s-a intamplat). Sau sa te trimita la manastire, rasa in cap. Mai practic, treaba de obicei se rezolva trimitand-o la tata dupa care ii explica acestuia ca daca vrea sa o primeasca inapoi sa ii mai dea bani pe langa zestre, pentru ca fii-sa-i „curva”.

– Amenda pentru adulterul savarsit de barbati era sfanta. Un tigan fuge de pe pamantul stapanului lui pentru ca s-a aflat ca a prestat si alte servicii stapanei casei. Dar inainte de a o tunde, lasa politicos banii de amenda.

– Un barbat de 19 ani cere Carte de Despartire de la mitropolit pentru ca nevasta-sa e o naspeta stearpa si dumneai refuza sa ramana bortoasa. Mitropolitul cerceteaza cauza competent si ii explica reclamantului ca nevasta-sa are 12 ani, pricina pentru care nu i-a venit inca menstruatia asa ca degeaba se sparge in figuri. Tot mitropolitul da ordin ca pana la menstruatie, fata sa doarma cu matusa. Varsta casatoriei in mediul rural era 12 ani la fete si 14 la baieti. Asta ca sa vedeti ca si noi putem nu numai ei!

– In caz de viol, Biserica rezolva problema in felul urmator: il punea pe magar sa-i faca zestre violatei indeajuns de mare incat alt barbat sa fie tentat sa ia in casatorie o femeie in halul ala de nefecioara sau sa o ia chiar el de nevasta. Genul asta de pedeapsa a dus rapid si la revers, o gramada de femei facand plangere ca au fost violate ca sa faca rost de bani de zestre.

– Femeia era considerata atat de proasta incat treaba asta era reglementata legislativ. Astfel, in Pravila se mentioneaza clar „mai putin se vor certa muerile decat barbatii la gresalele ce le vor face de vreme ce iaste mai proasta si mai lesne spre cadeare in pacat decat barbatul”

– Pentru cei ce cred ca atunci lumea era mai pudica, aceasta carte ofera o mare dezamagire. Va anunt ca adulterul si sexul pe toate drumurile era la ordinea zilei in Valahia secolului XVIII. Importanta nu era intimitatea actului sexual ci faptul ca acest lucru sa nu se afle. Astfel era frecvent ca sotia si amantul sa faca nebunii in aceeasi camera cu servitoarea de incredere a respectivei. De altfel daca actul sexul era legal, nu era nici o mare chestie sa il faci cu altii in camera. Treaba asta era frecventa mai ales la sat unde casele aveau doar o camera.

Anunțuri
Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: