Skip to content

Istoria Barcelonei povestită turiștilor (partea 3 și ultima, promit!)

Septembrie 21, 2012

A trecut multă vreme de cand nu ne-am vazut la clubul nostru de trăncănit istorie pe marginea drumului. Ce mai faceți? Da? Si eu! …la fel de rău!

Ultima oara ne-am imbujorat de plăcere la unificarea romantică a frumoasei Espagna prin căsatoreala celor doi regi catolici, Ferdinand si Isabella. Dar, asa cum știm din telenovele, dacă e iubire de la inceput si nimeni nu se opune, ceva pute: sau proasta rămâne embarasada pe sest cu hotul bicicletei verisoarei primului soț al manichiuristei florăresei de la colt sau descoperă ca maica-sa e de fapt frate-su!

Astazi ne vom lamuri de ce acum cateva zile, in Barcelona a a fost o manifestație de divorț intre Catalonia si restul Spaniei, manifestație la care au participat un milion (!) de oameni. Vă vine sa credeti sau nu, dar urletele ălora își au rădăcinile în ceea ce s-a intamplat acum 370 de ani.

Timp de 170 de ani dupa unire, Spania o duce al naibii de bine. Descoperă Americile care livreaza cash sub forma de aur. Cine vrea sa vada metodele folosite pentru capitalizare ii recomand cronica lui Francesco de Ovideo (daca prefera descrierea soft) iar daca vrea hardcore, Bartolome de Las Casas.

In 1640, pe tronul Spaniei se afla Philip al IV-lea, poreclit Philip al III-lea. Vorbesc serios…. Era al IV-lea in Spania si al III-lea in Portugalia. Rejele asta avea o treabă cu Franța pentru ca suntem in timpul Razboiului de 30 de ani. Nu-i placea lui de fata ei. Adevărul e ca nu știu prea multi la care sa le placa. Si de unde iți trimiti armatele daca esti in Spania si vrei sa invadezi Franța? Din Catalonia, normal! Care numai bine e si mult mai bogata decat restul ținuturilor amarate din sud.
File:Barcelona 1563.JPG

Ei bine, de ceva vreme, armatele spaniole erau calare pe Catalonia. Si dai chefuri si fieste si sangria si etc! Toate astea pe banii gazdelor. Dacă mai pui la socoteala si faptul ca soldații erau cazați in casele oamenilor, de nu puteau aia nici sa faca pisi in liniste, iti imaginezi ce drag le catalanilor de Philip al IV-lea, nu?

Binenteles ca li se umple paharul si sub deviza „Iesi afară javră ordinara!” izbucnește o ditamai revolta zisa Razboiul Seceratorilor (Guerra de la Segadors) care va tine pana in 1659. Punctul culminant este in 1641 cand barcelonezii le trag o mama de bătaie castilienilor de-i ascultă cu urechea. Dupa ce s-au retras ultrasii, Regele Franței ajunge sa fie contele Barcelonei însa cativa ani mai tarziu, aia de la Madrid trimit din nou jandarmeria si recuceresc Barcelona de la francezi. Probabil că si ciuma izbucnita in 1650 si care a omorat din doi in doi barcelonezi i-a ajutat pe madrilenii doritori de Barcelonă. Dacă nu ma credeti ca râca asta dureaza de atunci, va anunt ca imnul Cataloniei este si la ora actuala „Els Segadors”.

Ciuda de care v-am vorbit va fi si un element hotărâtor in Razboaiele Napoleoniene ce vor urma însa va fi in defavoarea Cataloniei deci si a Barcelonei pentru ca provincia va sfarsi vai mama ei. Insa dupa razboaiele astea incepe industrializarea. Tot e ceva…

Barcelona rămâne in continuare Gică contra si in timpul Razboiului Civil din 1936-1939 când va urla ca ea vrea republica nu rege! Dar, asa cum stim vor castiga aia care vor rege astfel ca instituțiile autonome ale Barcelonei vor fi suprimate iar limba catalana interzisă. Cum interzici o limba, asta numai generalul Franco stie.
Pen’ ca au pierdut si lupta asta, o gramada de catalani se vor refugia in Franta dupa 1939. Deși a pierdut razboiul, Barcelona va ramane al doilea oras ca mărime si bogatie din Spania prin urmare o gramada de moldoveni andalusieni si galitieni se vor grabi sa emigreze acolo. Barcelona demonstrează in continuare ca este fruncea, gazduind in 1992 jocurile Olimpice care au redus orasul in Top 20 Orase Unde-i Misto să Stai.

File:Monjuic's castle in Barcelona.jpg

Inainte de a va adresa salutul meu calduros de încheiere, mai va zic doar ca toata lumea foloseste zilnic ceva ce tine de istoria Barcelonei. Mai tineti minte batalia aia din 1641? Ei, bine, pe locul unde a fost ea, in sec XVIII se construieste Fortareata de la Montijuic (se poate vizita astazi) iar acolo, s-a stabilit … marimea metrului. Pe romaneste, metrul are un metru si nu mai putin sau mai mult pen’ ca asa a vrut astronomul care l-a definit in Barcelona. Si tot de aia 13 cm nu sunt 20. Prietenele stiu de ce!

Un fierbine hola!

Anunțuri
Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: